Tuesday, February 18, 2014

De ce esti fan buburuza?

BUBURÚZĂ, buburusă, s. f. apelativ pe care-l folosesc cand vreau să mă adresez femeiI. In functie de starea de spirit, poate lua oricare din formele  mub, diud, femeie, boss, mubster( combinatie intre mub si mobster), duduie


Ca sa raspund la intrebarea din titlul as putea spune scurt "pt ca carliontzi si pt ca echipa buna" - echipa inchegata de-a lungul a mai bine de 2 ani de relatie. Dupa ce am implinit astia 2 ani m-am apucat sa scriu mailuri la toate companiile aeriene in care le spuneam ca as vrea s-o cer cu acte, p-a mea buburuza, intr-unul din avioanele lor. In aer si pe banii lor sub forma de sponsorizare, ei putand sa-si foloseasca filmarea evenimentului in orice scop de marketing. Dupa vreo 7-8 variante de "NU" de la companii aeriene mari si un "Inchide ca te sunam noi" de la Vodafone m-am decis sa ma duc in Egipt (pe banii nostri) decat in India pe banii lor.





Pregatirile au inceput in 10 decembrie cand am luat biletele pt Cairo si i-am dat cele 2 vesti: cea buna "buburuza, mi-am cheltuit azi toti banii" si cea proasta "Stai linistita, o sa ti-i cheltui si p-ai tai". Pe 23 decembrie "am inventat" o zi de munca si m-am dus sa iau inelul. Pe 24 si 25 am fost la ai ei acasa unde am cerut-o oficial de la cele mai apropiate persoane din viata ei. Ca asa a cerut fata mai de demult iar eu am bagat la cap - "daca m-o vrea vreun urat trebuie intai sa ma ceara de la mama si de la sor-mea". Cerere care a fost  inregistrata si care urma sa fie vizionata de ea inainte de momentul in care eu ma legam la sireturi. Toate astea s-au facut fara stirea ei si cu complicitatea celor implicati, inclusiv a baietilor de la check-inurile din aeroporturile Otopeni/Ataturk (ca i-am informat "pe nv" ca am un inel in bagajul de mana pe care sa nu ma puna sa-l scot ca e pt mai tarziu :)) ). N-am mai pus in aplicare planul cu "o cer in avion" si am pus in aplicare planul B - "o cer in balonul cu aer cald" asa ca, pe 1 ianuarie, la prima geana de lumina(a se citi rasarit), la vreo 700 de metri desupra solului si la vreo 2000 de km de casa ...m-am legat la sireturi.


Si-a zis "DA" ca la "NU" facea 5 secunde pana jos :))

Monday, February 10, 2014

Campionii aparentelor

Dintotdeauna oamenii au fost subiectivi cand a venit vorba despre ei. Si e si normal pe undeva. Daca vine un strain si ne intreaba ce calitati avem....ne ia 2 zile sa le insiram pe toate si tot mai uitam cateva.E vorba binenteles despre calitati imaginare pe care, pana de curand lumea SI LE DOREA sa le aiba. Problema e ca acum ne multumim sa PAREM CA LE AVEM.Cand vine vorba despre noi, ne place sa credem ca suntem cei mai albi, cei mai curati, cei mai miezul din mij care au existat vreodata. Daca suntem intrebati, suntem cei mai galanti oameni. Caii nostri, de prin debarale, sunt cei mai imaculati din cati au existat vreodata si Don Quixote e un ageamiu in materie de galanterie. Calare pe Rosinantele noastre albe ne lasam, totusi, proastele sa ne care lazile de bere sau sa ne dezapezeasca masinile chiar daca noi postam pe fb mizerii din care reiese ca ne tinem proastele in puf si le tratam ca pe niste printese. Ultima usa deschisa pt altcineva dateaza din vremea cand eram copii si salivam la vecina mutata recent la etajul 5. Ii deschideam usa pt ca era detinatoarea celui mai obraznic cur inventat pe strada noastra, nu pt ca debordam de cavalerism. Daca ne intreaba cineva suntem mai punctuali ca moartea da', daca stam sa adunam timpul pe care l-am intarziat la diverse intalniri, constatam ca stam mai prost decat CFR-ul. Acelasi CFR caruia i se potriveste perfect sloganu' "intr-o zi am intarziat 2 zile". Suntem mai gentelmani decat orice lord englez da' nu ne-am oferit niciodata sa-i caram vreunei dudui trolerul in care a inghesuit 3 sifoniere si pe care tre' sa-l scoata de la metrou in strada. Daca, din intamplare, o remarcam primul gand e "da-o dracu de urata uite-o cum se uita la troler ca melcu' la priza". La nivel declarativ, suntem niste prieteni de nadejde si ne dam de ceasu' mortii de grija cuiva, da' am uitat cand am sunat un prieten doar pt a sti daca mai e viu sau nu. Avem cel putin o cunostinta care s-a mutat in ultimul an de 3 ori da' nu ne-am oferit niciodata sa-l ajutam sa-si duca aragazul dintr-o parte intr-alta (chiar daca n-are nici fier de calcat) Vesnica scuza e ca n-avem timp. Daca suntem intrebati, suntem mai filantropi decat Bill Gates si D-zeu, luati la un loc, dar nu tinem minte sa fi dat vreodata ceva de pomana. Sa fii impresionat de vreun batran (care sta in fata vreunui magazin/farmacii) incat sa-i dai toti banii din buzunar, sa-i cumperi ceva ce nu-si va permite vreodata sau sa-l ajuti in vreun orice fel..exclus, "du-te dracu de tampit eu am rate de platit". Nici sa ajuti vreun batran sa se curete de noroi dupa ce a alunecat nu-i stilu' tau...Daca vezi asa ceva esti tentat sa te scuzi spunandu-ti "da-l dracu' de betiv isi merita noroiu in care se balaceste". Suntem mai drepti si mai obiectivi decat zeita dreptatii, aia legata la ochi, dar reusim sa cantarim cu masuri diferite aceeasi fapta. Infieram orice mizerie facuta de altii dar o consideram normala daca o facem noi. Suntem umili si modesti dar batem din picior mai ceva decat o printesa nef..ericita si crescuta intr-un puf exagerat de roz. Toti trebuie sa faca cum vrem noi ca altfel e jale maxima. Mutam muntii din loc din vorbe dar suntem prea comozi sa ducem gunoiu' si suntem super bucurosi daca se gaseste un altu' care s-o faca in locul nostru. Suntem romantici pana la Cupion di-napoi dar ultima floare ia-i luat-o lu' diriga-ta intr-a 7 a. Si nici n-ai luat-o tu ti-a luat-o ma-ta ca sa treci clasa ca tu erai ghem de prostie si riscai sa dai capacitatea la 20 de ani. Partea trista nu e aceasta realitate pt ca asa a fost dintotdeauna:nu suntem ceea ce ne dorim. Partea trista e ca pe vremuri lumea ISI DOREA sa aiba calitatile cu care se lauda. Acum e suficient SA PARA ca detine respectivele calitati. Totul e pt aparenta.
PS Bate-te cu caramida-n piept (si-n gura) cand faci ceva nu cand o faci in vorbe. De vorbe si intentii bune avem cu totii podu' plin (vorba lu Chelie).

Monday, February 3, 2014

Poveste de la intins rufe

Pentru ca suntem un cuplu modern incercam sa facem cat mai multe, din treburile casnice, impreuna. Acum sa nu intelegeti ca, in putinele momente cand ne loveste bunastarea financiara-n gura, o las DOAR pe ea sa care lada cu bere. Nu! O las SI pe ea sa se lupte cu greutatile vietii dar nu sa moara cu ele de gat :)) Dar, dupa cum spune si titlul, povestea de azi nu e despre cum cara ea berile ci despre o chestie mult mai domestica - spalatul si intinsul rufelor. Inainte de a va spune ce patimesc la aceasta activitate trebuie sa va povestesc tot procesul tehnologic din spate.
In primul si-n primul rand trebuie gasita ziua optima de spalat boarfe, pentru  ca nu poti spala asa in orice zi. Ziua optima trebuie sa indeplineasca niste conditii. Ea poate fi in orice zi a anului daca se indeplinesc urmatoarele (toate) conditii(le):
- este o zi cand avem chef
- este o zi cand avem timp
- este o zi cand, uitandu-te la cosul de rufe, nu poti sa spui cu certitudine ce culoare are
- este o zi cand vrem sa doboram recordul de "cele mai putine toale in cos"
- este o zi cand fortam titlul suprem si nerealizat inca de "vrem sa vedem cosul gol"
si ultima (adaugata dupa ce ne-am pricopsit c-un calendar crestin) sa nu fie o sarbatoare c-o cruce colorata. Momentan suntem in negocieri avansate in ce priveste sarbatorile cu cruce neagra. Alea rosii nu se negociaza. Dupa studiul de fezabilitate privind ziua, e timpul sortatului. Nu poti spala asa rufe de-mproasta: se spala pe categorii, care nu-s deloc putine. Daca in urmatorii 4-5 ani nu mai apar categorii noi, estimez ca voi reusi sa le invat pe de rost pe toate. Urmand ca-n urmatorii 5 sa pot, SINGUR, sa le si sortez. Pana atunci va spun spun si voua categoriile mari(pt ca exista si categorii mici):
- albe
- negre
- delicate
- under d-alea
- care ies
- colorate
- verzi
- rosii
- lenjerii
- simple
- mixte
Categoriile mici sunt toate combinatiile posibile de 2, 3 sau 4 categorii mari. Adica poti avea categoria "lenjerii delicate colorate simple". Un exemplu ar fi lenjeria crem de matase pt ca
- e delicata(matase)
- e lenjerie (pt ca e formata din cearceaf, plic de pilota(nu de spaga) si 2-3 fete de perna
- e colorata (crem)
- e simpla (e doar crem)
Singura problema e ca momentan avem doar categoria, lenjeria in cauza lipsind cu desavarsire. Aici trebuie amintit ca nu poti spala o categorie mare ci doar una mica.
Dupa ce ai gasit categoria cu cele mai multe toale le ingramadesti in masina pe care o alimentezi cu:
- detergent
- balsam
- calgon
- curent
Dupa aia ii dai play, da' nu oricum. In functie de categoria spalata tre' sa alegi programul, clatirea, rotatiile, temperatura apei, prespalare si multe alte chestii de ai impresia ca te-ai intors iar la sortat(asa e de complicat). Abia dupa ce se termina spalatul urmeaza partea cand ma pot implica practic. Sortatul si spalatul toalelor in sine sunt etape mult prea periculoase pt ca un barbat sa le practice nesupravegheat. Cel putin nu inainte de a obtine 10-15 calificative de "Excelent" spre "Aproape feminin" la niste lucrari fulger pe care le dai la ore cuprinse in intervalul 2-5 dimineata.
Scriind asta mi se sufla din public ca "ai uitat de hartia de absorbit culorile care ies", pentru ca trebuie spus ca avem o hartie speciala care se pune in masina si care se imbiba cu eventualele culori ale toalelor care ies.
In trecut am stabilit ca mie nu-mi place sa calc boarfe, si, pt ca suntem oameni practici, le scuturam si le intindem pe umerase. Alea care pot fi intinse. Asta e treaba mea, o treaba deosebit de periculoasa si pt un cunoscator daramite pt un ageamiu. Pentru ca, la scuturat, rufele pot riposta: oricand iti poate sari o moneda de 50 de bani uitata intr-un buzunar de-ti despica bretonul mai ceva ca Moise cu apele Marii Rosii. In afara de monedele uitate prin buzunare, bretonul sau zona inghinala iti pot fi atacate de:
- sireturile hanoracelor/bermudelor
- diverse bretele
- glugi de hanorace facute ghem
- craci de pantaloni daca-i scuturi de talie
- nasturi metalici (de la blugi in special) daca-i scuturi tinandu-i de craci
- candelabrul cu cristale svarowski daca scuturi din greseala peste el.
In afara de atentia sporita la tot ce scuturi trebuie sa induri si reclamatiile/observatiile malitioase venite din balcon de genul:
"tricourile tale sunt ca niste rochii"
"poti folosi alt umeras pt asta?"
"ciorapul asta e singurel"
Abia dupa ce schimb umerasul "pt asta", dupa ce-i explic avantajul ca un tricou-rochie poate fi purtat si de ea, dupa ce-i aduc aminte ca m-a cunoscut acum +25 de kg si dupa ce promit solemn ca-i vom gasi un ciorap care sa-l faca fericit pe asta singur de pe sarma abia atunci pot spune
"Gata frate, am spalat si azi!"